RSS

La etajul 7 ea doar respira

21 Mai

Urca scarile cu lehamite. Porcarie de bloc, fara lift functional, cu scari injumatatite pe alocuri si inscriptii obscene la aproape fiecare etaj. Se impiedica pe la 4 si transpira instantaneu la ceafa. Injura cu voce tare si se opri pentru cateva secunde. Pe peretele din fata scria „MUE”. Analfabetii dracului.

Ajunse in sfarsit la 7. Rasuci cheia in usa si il izbi instantaneu un miros statut. Incerca sa aprinda becul de pe hol, dar era ars de 3 saptamani. Uitase. Se lovi resemnat de o pereche de pantofi, o punga cu sticle, un bidon de plastic, si ceva ce parea un vraf de carti. Ajunse in sfarsit la usa dormitorului si o deschise.

Statea intinsa pe  pat, intr-un tricou larg si in chiloti. Nu ca ar fi condamnat-o, era insuportabil de cald. Avea o tigara in gura, de care parea ca uitase. La televizor erau desene animate. Ii arunca punga cu burgerul in poala.

„Hey. E marti deja?”

Fara sa ii raspunda, se indrepta spre fereastra si o deschise. Isi dadu jos cravata si camasa. A dracu caldura.

„Ai o bere? o intreba masurand-o din ochi. Nu stia cum era posibil, dar mai slabise. Avea ochii complet dusi in fundul capului.

„Nu am decat cafea.”

Isi scoase in sfarsit tigara din gura si o arunca intr-o cutie de bere goala.

„Ce mai face nevasta-ta?”

„La fel ca data trecuta.”

Se uita la el surprinsa, de parca uitase ca il intrebase ceva si incerca sa inteleaga ce voia sa zica.

O ridica de pe pat si o impinse in perete, cu o mana dandu-i jos chilotii.

Ea se uita la pata de pe usa. Isi amintea ca era veche. Era de ani de zile. Isi amintea ca era frig in ziua aia.

Se ridicase din pat dupa doua saptamani, timp in care se uitase la televizor douazeci de ore pe zi, mancand cate un biscuite sau o conserva de peste. Se trezise la 10 seara in a 15-a zi cu inima bubuind, dupa 10 minute de somn.

Isi facuse o cafea, intr-o stare de agitatie cumplita. Nu fusese la facultate, nu fusese la servici, nu isi sunase parintii si nu vorbise cu nimeni de jumatate de luna. Isi amintea vag ca auzise batai in usa cu o zi in urma. Sau poate cu doua? Sau cu cateva minute in urma?

Nu isi mai amintea mare lucru, decat cateva secvente dintr-un film. Luase cana de cafea cu mainile tremurand si se intorsese in dormitor. Cand a inchis usa, i-a cazut cana din mana si s-a facut tandari pe podea. Cafeaua s-a imprastiat pe usa si pe jos. S-a intins pe pat si a schimbat canalul la televizor.

Barbatul lipit de ea mirosea vag a transpiratie. Incepuse sa gafaie.

Oare cine o fi strans cioburile si dupa cat timp?

Vecinul de sus dadu drumul la apa in cada. Auzi clar cum curge, zgomot familiar tuturor care au stat la bloc vreodata. Isi indrepta ochii spre televizor, fara sa vada nimic.

Barbatul de dezlipi intr-un final de ea si iesi din camera. In doua minute se auzi apa de la dus curgand.

Oare cati ani au trecut de cand statea in camera asta? Oare cum il cunoscuse pe barbatul asta? Oare de cand masura saptamanile dupa zilele de marti?

Vazu intr-un colt, pe podea, un CD prafuit. „Never Mind the Bollocks”, citi ea. Il baga in combina si o chitara electrica exploda in boxe. „God save the Queen, the fascism regime”, urla Johnny Rotten. Johnny Rotten? Sex Pistols. Sex Pistols, Johnny Rotten… Sid Vicious. Sid Vicious, lacat la gat, geaca de piele, bocanci. Si tigari, bere, fum, zgomot, revolta sanatoasa, libertate. „God save the Queen, she ain’t no human being”. Sigur ca da, cum uitase?

Cand se intoarse de la dus, ea nu mai era niciunde.

Au trecut ani, i s-a nascut si al doilea copil si nu se mai gandea decat foarte rar la apartamentul de la etajul 7. Cobora din RATB cand a vazut o tanara cu parul albastru si 3 pierce-uri in urechea dreapta. I se paru ca e ea, dar dupa cateva secunde zambi. Nu semana deloc, fusese doar o parere. Tanara cobori niste scari si deschise o usa masiva din fier de la subsolul unei cladiri. Pentru cateva secunde se auzi o chitara electrica si apoi o voce aspra urla „I am an anti-Christ, I am an anarchist”.

Usa se inchise cu zgomot si un caine incepu sa latre. Ii transpira ceafa. A dracu caldura.

Anunțuri
 
Un comentariu

Scris de pe Mai 21, 2012 în Uncategorized

 

Un răspuns la „La etajul 7 ea doar respira

  1. roxa

    Decembrie 26, 2012 at 5:20 pm

    povestile imi amintesc de Nana…Sex Pistols,Black Stones…

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: